Cu sufletul la SPA (I)
13 noiembrie 2020 Timp estimativ: ~2 min.
Ce ne împiedică să programăm sufletul la o ședință de relaxare?
„Mi-aș dori să plec în vacanță în Bali. Încă nu pot lipsi de la birou. Dar în curând…
Nu am un motiv anume dar simt în permanență neliniște, sunt mereu pe fugă, mi-aș dori câteva zile de pauză… Dar nu pot acum, curând...
Am venit de o săptămână din concediu și parcă a trecut un an... Am nevoie să mă distanțez... Ei, nu chiar acum, după ce predau raportul acela...“
Sună cunoscut?
M-am întrebat adesea ce s-ar întâmpla dacă am acorda aceeași atenție pe care o acordăm corpului sau agendei noastre, sufletului nostru. Ce ar fi dacă am putea să îl ducem în fiecare zi la SPA, să îi aplicăm o procedură de detoxifiere și să îi oferim un masaj relaxant? Oare așa cum găsim timp pentru toate listele și task-urile zilnice, nu am putea găsi câteva minute pe care să le dedicăm celei mai frumoase părți din noi?
În tradiția budistă se spune că există cinci piedici în calea concentrării și practicii meditației, tot așa cum, poate, în viața noastră de zi cu zi există tot felul de piedici în calea unui suflet răsfățat și „hidratat“. Fiecare dintre noi, într-o formă sau alta, a experimentat acele momente când dorințele noastre, furia, lenea, neliniștea sau îndoiala au pus stăpânire pe mintea noastră și ne-au îndepărtat de la acea liniște pe care o căutăm cu toții printre zile, ore sau minute. Este adevărat că, de multe ori, avem o plăcere de-a dreptul masochistă să le ascultăm, să le urmăm cursul, și, atunci, devin și mai greu de depășit.
Hrănim dorința pentru persoana nepotrivită, ne încăpățânăm în discuția cu un prieten apropiat, ne mulțumim cu rutina zilnică, încercăm să analizăm obsesiv chiar și cea mai neînsemnată decizie și ne dăm voie cu atâta ușurință să fim consumați de îndoieli, mai degrabă decât să le rezolvăm.
A le recunoaște în comportamentele noastre zilnice, a le reintegra în ființa noastră de o manieră pozitivă, a refuza să le hrănim reprezintă o modalitate la îndemâna oricui. Singura condiție necesară – să ne dorim cu adevărat o sesiune de SPA pentru adâncul ființei noastre.
Dorințele – sau scrubbing delicat pentru recunoștință fină
Este dificil să recunoaștem că uneori devenim obsedați de dorința noastră, de obiectul acesteia, de dorință în sine. În general, tendința este să pretindem cu atâta intensitate că nu ne dorim de fapt nimic încât canalizăm de fapt dorința în acel loc. Nu ar fi mai bine să recunoaștem pur și simplu că este o dorință și astfel să nu mai fim atât de atașați de aceasta? Atunci când simțim că devenim prizonierii lui vreau, este recomandat să începem o lista cu lucrurile, evenimentele, persoanele pentru care suntem recunoscători.
Dorințele apar, dar asta nu ne face persoane mai puțin plăcute. Se spune că atunci când soția Regelui Pasenadi, Mallika, complet devotată acestuia, a fost aruncată în închisoare, regele și-a acoperit trupul în miere pentru a îi arăta sprijinul în această încercare. A fi recunoscători pentru ceea ce avem este o armă puternică în calea unor dorințe nu întotdeauna potrivite.
Furia – sau peeling pentru un suflet strălucitor și luminos
Uneori ne regăsim în situația în care încercăm să ne stăpânim enervarea sau supărarea pe cineva, însă pe interior clocotește o oală sub presiune. Toți experții spun că nu este comportamentul ideal să explodăm dar că este bine să ne exprimăm această furie înainte să ajungem chiar în situația de a o somatiza.
Este important să comunicăm modul în care ne simțim, dar contează modul în care o facem. Nu va ajuta la nimic să țipăm, pentru că acest lucru nu va face decât să activeze mecanismele defensive ale celuilalt, care va intra pe modul freeze.
Dacă ne vom acorda timpul necesar pentru a ne calma, pentru a ne liniști putem să vedem detașați ce ne deranjează cu adevărat. După ce ne-am luat această distanță, probabil că vom transmite mesajul mult mai eficient și productiv pentru relația cu celălalt. Posibil să ne lăsăm seduși de repetarea motivelor pentru care suntem furioși sau supărați, posibil ca pe moment să ne simțim eliberați însă, mai mult ca sigur, vor urma reacții adverse la această otravă pe care am transmis-o în toată ființa noastră – resentimente, culpabilizare, vină, regrete.
Budha ne vorbește despre compasiune, despre fortăreața pe care o construim în jurul nostru pentru a ne distanța de persoana care ne-a înfuriat, dar acest lucru ne separă de noi înșine. Atunci cînd furia revine, luați distanță, respirați și amintiți-vă că a vă oferi spațiul necesar ca să vă conțineți emoțiile este pentru voi și nu pentru celălalt.
Continuarea în articolul de săptămâna viitoare!
